»
irninis: Inchipuiti-va o scena in care, Bunica-mi spune intr-o zi: ,,Fugi iute-n chiler si adu-mi o otreapa! ,, . Eu, copil fiind, ... fug! Ajung afara si inlemnesc. Unde? Chiler? Ce-i aia? Ma intorc. ,,-Buni... ce-ai spus? -Du-te iute-n chiler si adu o otreapa!,, Fusese clar! Ajung afara si iar stupoare! ,, CE? UNDE?,, si iar ma intorc la ea. Aveam lacrimi in ochi si nu indrazneam a o intreba din nou ... Unde trebuia sa ma duc. »
irninis: Suparata, rosie la fata, imi arata fara vorbe o anume usa din obor. ,,Ahaa, imi spun! Acolo e!,, Si ma intorc piruietand aerul cu o viteza demna d un titirez! ,, Chiler ,, ! Si ... ajung in pragul incaperii, ce intotdeauna ascundea pentru mine, nepretuite comori! Si ZBAANG! ,,Otreapa,,? Ce-i si asta? Lacrimile mi-au tasnit instantaneu! »
irninis: Ajung tematoare in usa bucatariei unde, bunica in fata sobei ma astepta nerabdatoare! Fierbea.,, -Da-o! -Ce? spun plangand? -Otreapa! ,,
Si-a inteles din stupoarea-mi incrustata-n ochisori, ca si ,,otreapa,,-mi era ozn.eu!
S-a dus singura-n chilerul buclucas, bombanind la adresa nestiintei mele.
»
irninis: O asteptam, cu lacrimi inca curgand pe obraz, inciudata ca n-am putut sa o ajut sa apara. A durat poate un minut, maxim doua. Curiozitatea-mi era nemarginita! Venea spre mine, dojenindu-ma inca. Intra, in bucatarie si sterge iute cu o carpa murdara, plita pe care cazuse mamaliga. ,, Unde-o fi dihania, Motivul lacrimilor mele, imi spuneam.,,
»
irninis: ,,Unde-i otreapa, buni? .... Si zambind in sfarsit, imi spune: - Asta-i! ,, Aratandu-mi ... carpa aceea, foarte ponosita, care-si incheiase viata, lustruind plita. Pentru ca, dupa ce mi-a aratat, a si bagat-o iute-n foc.